anul basarabenilor

Anul 2008 este al moldovenilor fost sovietici, noi inca vedem in moldovenii de peste Prut pe moldovenii basarabeni.
Moldova de peste Prut este o republica formata de o parte si de alta a Nistrului in perioada sovietica.
In URSS, in epoca Brejnev, moldovenii s-au ocupat de entertainment, aveau de stapinit influenta resursa a vinului, a femeilor frumoase si a artistilor muzicali, in special artistii lirici populari.
Moldova sovietica a fost furnizoarea astfel de vinuri fine cunoscute in intreaga lume dar baute exclusiv in URSS. Moldova sovietica furniza URSS ului artisti lirici cunoscuti in intreaga uniune dar furniza si femei frumoase care cintau si dansau in ansambluri de muzica populara. Poetii mergeau bine la propaganda, stiau bine limba republicii si limba uniunii, de asta lirica lor e fierbinte dar si patimasa.
Moldovenii erau singurii latini sovietici, ei sunt mai veseli si mai zgomotosi ca slavii sovietici si erau net mai placuti decit celelalte semintii ale imperiului sovietic.
Romanii de la Bucuresti nu au avut puterea nemtilor spre a sustine un proces de unificare iar moldovenii de astazi includ in istoria lor si pe cei de peste Nistru, partea leninisto-energetica, industriala a Moldovei sovietice.
Entertainmentul moldovenesc a produs O Zone, pe Natalia Barbu, Zdob si Zdub, Planeta Moldova, Stratanii, multi cintareti de muzica populara, fete frumoase si poeti, fara balerini, ambasadorii unei tari care insa nu isi poate exporta vinurile, are o infrastructura precambriana si un presedinte nabadaios care face declaratii politice fata de Romania, la limita dintre umor si diversiune.
Partea iute, latina, ostaseasca a Moldovei de peste Prut a produs si militari, baieti care au servit in Armata Rosie dar si in trupele speciale sovietice si fac treaba pe care acum o fac si ucrainienii si mai putin rusii. De altfel e bine stiut ca nu e bine sa superi moldoveni de oriunde ar fi ei.
Cu vinurile moldovenii nu au reusit in lume, nu pentru ca vinurile lor nu sunt bune, personal cred ca sunt cele mai bune din lume, ci pentru ca francezii, italienii, spaniolii sunt salbatici pe piata si pentru ca au aparut chiar si in Romania vinuri din Chile, Peru, Australia, Africa de Sud si se gasesc deja si vinuri de Israel si SUA.
Pe piata rusa vinurile moldovenesti au traditie, ele pot fi vindute sau schimbate in curent, gaze, resurse la preturi preferentiale, lipseste insa prosperitatea.
Statul roman a vorbit mult, a tiparit ziare, a investit resursele disponibile unor proiecte comune dar statul moldovenesc are costuri de functionare pe care trebuie sa si le acopere oricind si oricum.
Politia, paza frontierelor, administratia, justitia, sanatatea, jalea drumurilor, educatia elementara si forma de protectie sociala subdecenta sunt costuri de care basarabenii nu au stiut sa spuna poate ca le au iar ceilalti nu au vrut sa auda ca ele exista.
Cum sa acoperi aceste costuri cind produci doar cintareti de muzica populara nationala, ceva muzicanti cu accent rusesc, femei frumoase si vinuri delicioase? Transmistria, partea moldoveneasca de peste Nistru are resursele materiale, pazite cu duritate de militari.
In Moldova costurile framinta si macina sistemul de putere si oamenii pe deopotriva.
Este mai puternic, dupa 18 ani, curentul politic si de opinie autonomist, care sa uneasca Basarabia cu Transnistria, sa faca functionala uniunea si sa contruiasca din fostul stat sovietic ceea ce Austria este pentru Germania.
Turismul, educatia, sanatatea, sistemul bancar si industria austriaca insa aproape ca nu pot fi comparate cu cele basarabene.
Fireste nici ei nu au fete, muzicanti si vinurile basarabenilor.
Si atunci? Ce e de facut? Vinuri, muzicanti si femei frumoase sunt si aici, pe partea romaneasca a Prutului.
Presedintele Basescu recomanda romanilor sa invete turkmena, uzbeka si azera, locurile spre care tretuie sa priveasca in viitorul imediat si neglijeaza ca cei mai multi vorbitori de limba rusa dintre cei cu singe romanesc sunt in Basarabia, o imensa resursa.
Oamenii cu pregatire industriala, comerciala, cunoasterea, pot veni de la Bucuresti, exista o traditie romanesca a constructiilor navale, a constructiilor si exploatarilor petroliere, a prelucrarilor petroliere, exista chiar si realizari financiare ale romanilor.
Noile tarimuri insa pot fi explorate impreuna cu basarabenii, o putem face mai repede, mai usor si cu costuri mai mici.
Banii care pot veni din aceasta intreprindere comuna ar ajunge la toata lumea si ne-ar apropia mai mult decit in prezent.